INFORMAȚII DESPRE PROIECTÎntrebări și răspunsuri

Sunt două amplasamente diferite.

Exploatarea minieră este prevăzută exclusiv în perimetrul Valea Dobra, în zona Rășinari. La Săliște nu va exista o carieră.

La Săliște este prevăzută dezvoltarea uzinei în care roca provenită de la Valea Dobra va fi procesată pentru obținerea unor produse pe bază de magneziu.

Pe scurt:

• Valea Dobra – Rășinari = extracție
• Săliște = procesare industrială

Proiectul vizează exploatarea rocilor magnezitice – serpentine magneziene – din perimetrul Valea Dobra.

Licența de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026 a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 754 din 7 septembrie 2026.

În zona carierei nu va avea loc procesarea chimică a rocii. Aici se vor desfășura activitățile specifice extracției și pregătirii inițiale a materialului pentru transport, care se va realiza cu ajutorul unui funicular electric în gondole închise, iar ulterior de la hub-ul logistic în basculante electrice închise până la uzina de procesare.

Nu.

Licența de exploatare este o etapă esențială în dezvoltarea proiectului, dar nu este acord de mediu, nu este autorizație de construire și nu permite începerea automată a exploatării sau construcției uzinei.

Un proiect de această natură parcurge succesiv mai multe etape de proiectare, evaluare și autorizare.

Pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului, legislația prevede că această evaluare se realizează înaintea aprobării de dezvoltare, iar realizarea proiectului nu poate avea loc fără actele de reglementare și aprobările necesare.

Pe scurt:

LICENȚĂ ≠ ACORD DE MEDIU ≠ AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE ≠ ÎNCEPEREA ACTIVITĂȚII

Dezvoltarea unui asemenea proiect se face etapizat. Într-o formă simplificată, succesiunea este:

1. Identificarea și studierea resursei

↓

2. Obținerea licenței de exploatare minieră

↓

3. Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și studiile solicitate în cadrul acestora, în cadrul cărora are loc informarea și consultarea publică

↓

4. Emiterea actelor de reglementare de mediu și obținerea celorlalte avize necesare

↓

5. Obținerea autorizațiilor de construire

↓

6. Începerea investiției

Aceste etape nu pot fi pur și simplu sărite.

Pentru că licența de exploatare și evaluarea impactului proiectului concret asupra mediului sunt etape diferite, etapa de evaluare a impactului asupra mediului are ca și condiție precedentă existența unui drept de exploatare asupra resurselor minerale, drept dobândit prin semnarea licenței de exploatare.

Evaluarea de mediu trebuie realizată asupra unui proiect suficient de bine definit și raportat la amplasamentul său concret. Pentru a putea determina impactul trebuie cunoscute elemente precum amplasamentul, configurația instalațiilor, capacitățile, infrastructura, tehnologia, transportul și soluțiile tehnice propuse.

De aceea, studiile și evaluările se dezvoltă succesiv, odată cu definirea proiectului și parcurgerea procedurilor legale.

Faptul că anumite studii solicitate astăzi de public nu sunt încă finalizate nu înseamnă că acestea au fost omise. O parte dintre ele fac tocmai obiectul etapelor de evaluare și autorizare care urmează.

Evaluarea nu privește un singur factor.

În funcție de cerințele stabilite de autoritățile competente și de caracteristicile proiectului, sunt analizate aspecte precum:

apa și apele subterane, aerul și pulberile, solul, biodiversitatea, zgomotul, traficul, sănătatea populației, peisajul, clima, efectele cumulative, riscurile de accidente și măsurile de prevenire și reducere a impactului.

În această etapă se stabilesc și investigațiile, măsurătorile și modelările necesare pentru evaluarea proiectului concret.

Da.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului include informarea și participarea publicului.

Documentațiile relevante sunt puse la dispoziția publicului conform procedurilor legale, iar persoanele interesate pot formula observații și comentarii înaintea luării deciziilor prevăzute de procedură.

Întâlnirile organizate până acum de MPI cu reprezentanții comunităților sunt activități suplimentare de informare și dialog. Ele nu înlocuiesc consultările publice formale prevăzute de legislația de mediu.

Perimetrul Valea Dobra a făcut obiectul unui program amplu de explorare și caracterizare geologică.

Lucrările au inclus cartare geologică, investigații geofizice, foraje, prelevarea și analiza probelor, studii mineralogice și investigații hidrogeologice.

Au fost realizate 17 foraje, însumând aproximativ 2.181 de metri, precum și prelevări sistematice și selective pentru determinarea compoziției chimice și mineralogice. Estimarea resurselor a fost realizată suplimentar și cu participarea SRK Consulting, în conformitate cu standarde internaționale de raportare.

Cariera se va dezvolta gradual, pe măsura avansării exploatării.

În scenariul prezentat comunității, suprafața este estimată la aproximativ 0,5–3 hectare în primul an, 3–3,7 hectare în anul 5, 3,7–5,3 hectare în anul 10, ajungând la aproximativ 6,8 hectare în anul 20.

Pentru a vizualiza ordinul de mărime, 6,8 hectare reprezintă 68.000 m² – aproximativ suprafața unui pătrat cu latura de 260 de metri.

Configurația analizată a fost optimizată astfel încât să nu intersecteze fondul forestier în scenariul de dezvoltare la 20 de ani.

Serpentinitele pot avea compoziții mineralogice diferite, iar unele pot conține minerale asbestiforme. Prezența acestora într-un anumit zăcământ nu poate fi presupusă numai pe baza denumirii geologice a rocii.

Prezența mineralelor asbestiforme în masa minerală investigată din zăcământul Valea Dobra nu a fost evidențiată prin analizele geologice și mineralogice efectuate până în prezent. Cazurile unor exploatări de serpentinit din alte regiuni în care au fost identificate minerale asbestiforme sunt relevante pentru identificarea și evaluarea unui posibil risc, dar nu demonstrează prezența acestora la Valea Dobra. Aceasta trebuie stabilită prin investigații specifice asupra rocii din acest perimetru.

Stabilirea condițiilor existente înainte de începerea activității este importantă pentru evaluarea impactului și pentru monitorizarea ulterioară.

În cadrul procedurilor de mediu vor fi stabilite investigațiile și programele de monitorizare necesare pentru factorii relevanți – inclusiv apă, aer și sol – precum și parametrii, punctele de măsurare și frecvența monitorizării.

MPI este favorabilă existenței unor date de referință clare și verificabile, care să permită compararea situației existente înainte de activitate cu situația din timpul funcționării proiectului.

Aceste elemente au fost deja incluse în caracterizarea geochimică a zăcământului Valea Dobra. Au fost efectuate analize multielement, inclusiv pentru nichel și crom, de către ALS, laborator internațional acreditat, specializat în analize geochimice pentru industria minieră.

Rezultatele analizelor efectuate până în prezent nu au identificat probleme de natură geochimică în acest sens. Prezența nichelului și cromului în anumite concentrații este caracteristică rocilor ultramafice și nu reprezintă, prin ea însăși, un indicator de contaminare sau de risc pentru mediu.

În continuare, monitorizarea va include toți parametrii relevanți stabiliți prin studiile de mediu și hidrogeologice și solicitați de autoritățile competente.

De la cariera Valea Dobra – Rășinari până la punctul de transfer, roca este prevăzută să fie transportată printr-un sistem electric pe cablu de aproximativ 2,4 km, în bene de tip container prevăzute cu capac. Sistemul este proiectat pentru o capacitate de aproximativ 150 tone/oră.

De la punctul de transfer către uzina din Săliște, soluția actuală prevede camioane electrice și acoperite, pe un traseu conceput pentru limitarea tranzitului prin zonele rezidențiale.

Această soluție a fost aleasă tocmai pentru reducerea traficului greu, a prafului și a zgomotului în apropierea comunităților.

Activitățile care pot genera pulberi sunt luate în calcul încă din etapa de proiectare.

La Valea Dobra, transportul pe cablu în containere acoperite reduce manipularea și transportul rutier al rocii în apropierea comunității.

La uzina din Săliște, materialul va fi depozitat și manipulat în spații controlate. După măcinare, materialul va fi transportat în interiorul uzinei prin sisteme închise, iar punctele potențiale de generare a pulberilor vor fi prevăzute cu sisteme de captare și filtrare.

Eficiența măsurilor și impactul asupra calității aerului vor face obiectul evaluărilor și condițiilor stabilite prin autorizare.

Echipamentele industriale vor utiliza carcasări, izolare fonică și soluții de atenuare. Nivelurile de zgomot la receptorii sensibili vor fi evaluate prin modelările acustice aferente procedurilor de autorizare și se vor situa în limitele legale. Utilizarea echipamentelor ultra moderne permite funcționarea acestora cu zgomot extrem de redus, mult sub limitele impuse.

Este importantă diferența dintre nivelul sonor măsurat imediat lângă un echipament și nivelul care poate ajunge într-o zonă locuită. Zgomotul se reduce cu distanța și este influențat de clădiri, teren și măsurile de ecranare.

Proiectul include sisteme pentru colectarea, controlul, tratarea și, unde este posibil, reutilizarea apei.

La uzina din Săliște sunt prevăzute platforme impermeabile, sisteme de retenție, colectarea controlată a apelor și monitorizarea relevantă pentru protecția solului și a apelor subterane.

Configurația finală, parametrii de monitorizare și condițiile de funcționare vor rezulta din proiectare și din procedurile de autorizare de mediu.

Procesarea industrială este prevăzută numai la uzina de la Săliște, nu la cariera Valea Dobra.

Conceptul tehnologic actual utilizează circuite industriale controlate și urmărește recuperarea și reutilizarea substanțelor de proces. Manipularea și stocarea acestora vor avea loc în instalații dedicate.

Cantitățile, modalitățile de stocare și transport, scenariile de accident și măsurile de intervenție fac parte dintre elementele care trebuie definite și evaluate pentru instalația concretă înainte de autorizare.

Proiectul MPI Magnesium România este conceput pentru o dezvoltare etapizată, în trei faze industriale distincte:

FAZA 1 – MgO și Mg(OH)₂/MDH. Dezvoltarea exploatării de la Valea Dobra, a infrastructurii logistice asociate și a uzinei de procesare de la Săliște pentru producția de oxid de magneziu de înaltă puritate (MgO) și hidroxid de magneziu de înaltă puritate [Mg(OH)₂/MDH]. Aceasta este prima etapă industrială a proiectului și investiția aflată în prezent în dezvoltare.

FAZA 2 – Fused Magnesia. Extinderea capacităților industriale pentru producția de magnezie electrotopită (Fused Magnesia), produs cu valoare adăugată ridicată utilizat în special în industria materialelor refractare și în alte aplicații industriale care necesită rezistență la temperaturi foarte ridicate.

FAZA 3 – Posibilă producție de magneziu metalic. O etapă ulterioară de dezvoltare care are în vedere producția de magneziu metalic. Pentru această fază sunt analizate în prezent mai multe alternative tehnologice. Soluția tehnologică finală nu a fost încă selectată și va trebui să parcurgă procedurile de evaluare și autorizare aplicabile.

Producția de magneziu metalic nu face parte din Faza 1 a proiectului și nu trebuie confundată cu tehnologia uzinei prevăzute în prima etapă pentru producția de MgO și Mg(OH)₂.

Tehnologia pentru eventuala producție de magneziu metalic din Faza 3 nu a fost încă selectată.

MPI analizează în prezent mai multe alternative tehnologice, care vor fi evaluate din punct de vedere tehnic, economic și de mediu înaintea luării unei decizii.

Procesul Pidgeon nu este tehnologia utilizată pentru producția de MgO și Mg(OH)₂ din Faza 1 și nu face parte din instalația industrială prevăzută pentru această etapă.

Dacă Faza 3 va fi dezvoltată, tehnologia selectată pentru producția de magneziu metalic va face obiectul procedurilor de evaluare și autorizare aplicabile acelei investiții.

Amplasamentul analizat pentru uzina de la Săliște este situat în extravilan și a fost ales la distanță de zonele locuite.

Conform analizei actuale, distanțele aproximative sunt de 2,3 km față de Aciliu, 2,5 km față de centrul Săliște, 2,9 km față de Amnaș, 3,3 km față de Galeș și 3,8 km față de Vale.

Aceste distanțe vor fi luate în considerare în evaluările de mediu, inclusiv în modelările privind aerul și zgomotul.

Mărginimea Sibiului are o identitate economică și culturală puternic legată de păstorit, agricultură, produse locale și turism.

MPI consideră că protejarea acestor activități și păstrarea încrederii în produsele și identitatea Mărginimii reprezintă aspecte care vor fi tratate cu seriozitate pe parcursul dezvoltării proiectului.

Închiderea, stabilizarea și refacerea amplasamentului fac parte din planificarea proiectului.

Conceptul actual analizează măsuri precum stabilizarea terenului și taluzurilor, drenajele, refacerea vegetației, reabilitarea suprafețelor afectate și monitorizarea post-închidere.

Sunt analizate și posibile utilizări ulterioare ale unor zone pentru activități recreative, educaționale sau turistice. Printre posibilitățile analizate se numără trasee MTB/enduro și zone de belvedere.

Soluțiile finale vor fi stabilite prin documentațiile aplicabile, în funcție de configurația finală a exploatării și în dialog cu autoritățile și comunitatea.

Activitatea va fi supusă monitorizării și raportărilor prevăzute de legislația minieră și de mediu și condițiilor stabilite prin actele de reglementare.

MPI intenționează, suplimentar obligațiilor legale, să mențină un dialog permanent cu autoritățile și comunitățile din Rășinari și Săliște și să publice informațiile relevante privind evoluția proiectului.

Această pagină face parte din acest demers și va fi actualizată pe măsură ce proiectul avansează.

Da.

MPI a prezentat proiectul și a purtat discuții cu reprezentanți ai autorităților și comunităților locale, inclusiv la Rășinari și Săliște.

Aceste întâlniri de informare și dialog nu înlocuiesc consultările publice formale prevăzute de legislația de mediu.

Prezentările utilizate în aceste întâlniri sunt publicate mai jos pe această pagină.

Proiectul poate genera locuri de muncă directe și indirecte, venituri pentru bugetele locale, activitate economică pentru furnizori și prestatori locali și investiții în infrastructura necesară proiectului.

MPI are ca obiectiv acordarea unei priorități forței de muncă locale acolo unde există calificările necesare și dezvoltarea, împreună cu comunitățile, a unor inițiative de pregătire profesională.

Pentru Rășinari, proiectul va genera și venituri din redevența minieră conform mecanismului legal de distribuire.

La Săliște, beneficiile economice sunt asociate amplasării și funcționării platformei industriale, locurilor de muncă, furnizorilor și activității economice generate în zonă.

MPI colaborează cu specialiști și organizații din România și din alte state europene în domeniile geologiei, mineritului, procesării și ingineriei.

Estimarea resurselor a implicat și SRK Consulting, iar dezvoltarea tehnologică include colaborări europene și activități de cercetare și validare.

MPI este implicat, de asemenea, în proiectul european SUSMg2 – Sustainable Magnesium Autonomy for Europe, care implică parteneri industriali și de cercetare și urmărește dezvoltarea și validarea unor tehnologii pentru procesarea magneziului în Europa.

Magneziul este inclus de Uniunea Europeană în categoria materiilor prime critice.

Critical Raw Materials Act urmărește creșterea capacității europene de extracție, procesare și reciclare și reducerea dependenței UE de furnizori externi.

Proiectul MPI – resursă locală și procesare în România – se înscrie în obiectivele generale ale acestui cadru european.

Încadrarea magneziului în cadrul european privind materiile prime critice nu înseamnă automat că proiectul MPI are statutul de „Strategic Project” în sensul Critical Raw Materials Act. Acesta este un statut distinct, acordat printr-o procedură europeană specifică.
Niciun asemenea statut nu înlocuiește și nu elimină obligațiile privind evaluarea de mediu și autorizarea proiectului. Procedurile aplicabile trebuie parcurse.

Conform calendarului actual, obținerea principalelor autorizații este prevăzută în cursul anului 2027, iar începerea efectivă a exploatării la Valea Dobra este estimată pentru anul 2028.

Calendarul este estimativ și depinde de rezultatul și durata procedurilor de evaluare, autorizare, proiectare și pregătire a investiției.

Proiectul va fi dezvoltat etapizat.

În scenariul de dezvoltare integrală, investițiile cumulate sunt estimate la peste 400 milioane EUR.

Structura avută în vedere este una mixtă, care poate include capital propriu, finanțare bancară și instrumente de finanțare publică naționale și europene.

MPI beneficiază deja de finanțare europeană pentru anumite activități de cercetare, dezvoltare și validare tehnologică.

Durata efectivă depinde de volumul resursei exploatabile, ritmul de extracție, dezvoltarea etapizată a proiectului și condițiile stabilite prin documentațiile și autorizațiile aplicabile.

Prezentările realizate pentru comunitate au utilizat un scenariu de dezvoltare la 20 de ani pentru a ilustra evoluția graduală a suprafeței carierei și planificarea refacerii terenului.

Acest scenariu nu trebuie confundat cu durata geologică totală potențială a resursei.

MPI va publica pe această pagină informații actualizate despre proiect și prezentările utilizate în principalele întâlniri publice.

Prezentări publice

• Întâlnire cu reprezentanții comunității și Consiliului Local Rășinari
  Proiectul Valea Dobra – proiect, transport, beneficii pentru comunitate, evoluția exploatării și refacerea zonei
• Conferința de presă – Sibiu | 16 aprilie 2026: Prezentarea proiectului integrat MPI Magnesium – Valea Dobra–Săliște
• Întâlnire cu Consiliul Local Săliște | 21 septembrie 2026: Uzina de procesare Săliște – amplasament, tehnologie, mediu, transport și beneficii pentru comunitate

Notă: prezentările au fost realizate pentru întâlniri desfășurate în România și sunt publicate în forma în care au fost prezentate participanților, în limba română. Secțiunea Întrebări și răspunsuri / Questions & Answers este disponibilă integral atât în limba română, cât și în limba engleză.